Condamnarea dictaturii comuniste este unul din putinele rezultate pozitive ale luptei dintre Basescu si Tariceanu. Pana in 2005, nici Basescu, nici Tariceanu nu manifestasera vreo preocupare speciala privind denuntarea dictaturii. Neputinta lui Emil Desi ajuns presedinte promitand reforma morala, Emil Constantinescu a "condamnat comunismul" discret, printr-un emisar care a citit la Memorialul de la Sighet un mesaj al presedintiei. Lumea a uitat de-atunci "condamnarea" lui Constantinescu, daca a aflat vreodata de ea. "Eu am trimis un Apel in care mi-am cerut iertare in numele poporului roman pentru crimele comise de comunisti si am aratat ca a fost un regim criminal. Nu a urmat insa ceea ce se astepta, pentru ca cei care aveau datoria, in diferite organe ale statului atunci, nu si-au facut-o", avea sa explice, in 2006, Constantinescu esecul condamnarii comunismului din timpul administratiei sale. Basescu si Tariceanu au venit la putere promitand lupta anticoruptie si ferindu-se de sloganuri anticomuniste. Frustrarile s-au amplificat insa in societatea civila. In 2005, Constantin Ticu Dumitrescu i-a cerut presedintelui o declaratie de "recunoastere, asumare si condamnare a genocidului comunist". Basescu cere comisie Subiectul a revenit intr-un interviu din iunie 2005 din "Romania libera". Multi au interpretat atunci raspunsul lui Basescu drept o ezitare a presedintelui de a condamna comunismul. Basescu a spus ca, dupa precedentul condamnarii Holocaustului, ii ceruse lui Ticu Dumitrescu "un studiu si documente": "Imi trebuie acea expertiza, dincolo de ceea ce stim toti, de la parinti, de la unchi, de la oricine. Imi trebuie un document stiintific, care sa probeze atrocitatile pe care le-ar fi facut comunismul in perioada anilor '50, dar si dupa aceea." Trei saptamani mai tarziu, tema revenea intr-un interviu acordat revistei 22. Redactorul sef, Rodica Palade,