Acţionarii români care deţin acţiuni la companii din alte state membre UE sau străinii care au acţiuni la companii româneşti vor avea mai multe drepturi în adunările generale ale acţionarilor. Instituţiile comunitare discută în această perioadă un proiect de directivă referitoare la facilitarea exercitării de către acţionari a dreptului de vot. Propunerea de directivă se referă, în principal, la companiile listate la bursele de valori. Instituţiile româneşti analizează în prezent poziţia pe care o vor adapta-o în Consiliul UE în ceea ce priveşte acest act comunitar. Proiectul de directivă prevede ca toate adunările generale trebuie anunţate cu cel puţin o lună de zile în avans, iar acţionarii trebuie să primească toate datele referitoare la locul, data şi ora adunării şi agenda întâlnirii. De asemenea se discută eliminarea măsurilor care interzic tranzacţionarea acţiunilor pe o anumită perioadă de timp înainte de adunarea generală. O altă propunere europeană se referă la asigurarea posibilităţii de a participa şi vota în adunarea generală prin mijloace electronice, dacă acestea asigură confidenţialitatea, iar costurile sunt acceptabile. În unele state membre UE există restricţii privind participarea electronică, însă directiva doreşte eliminarea acestora, astfel încât compania şi acţionarii să poată decide, dacă aceasta este o modalitate eficientă de lucru. Mai mult, acţionarii care locuiesc în alte state membre s-ar putea să primească drept de vot şi de participare la adunarea generală, fără a fi prezenţi fizic la reuniune, printr-o procură prin care acţionarii vor delega dreptul de vot pentru adunarea respectivă unor terţi, care să îi reprezinte, aceştia având aceleaşi drepturi ca şi acţionarul pentru adunarea generală respectivă.

Directiva recomandă ca titlul de acţionar semnificativ să revină celor care deţin cel puţin 5 la sută din acţiunile companiei