Bucataria spaniola este una dintre cele mai diversificate din Europa, o imbinare perfecta intre cultura si gusturi. Inca de la primii locuitori ai peninsulei, iberii, se stia ca acestia consumau carne si pâini facute dintr-un amestec de faina de ghinde. Iberii erau mari consumatori de fructe proaspete si inca din timpul lor au fost introduse in alimentatie smochinele si ciresele. Poporul hispanic preroman consuma in schimb mari cantitati de usturoi, care este si azi un ingredient foarte apreciat in bucataria familiilor spaniole. Fenicienii, cartaginezii, romanii si arabii si-au lasat amprenta asupra modului de cultivare a pamântului, plantând pomi fructiferi, raspândind cultivarea orezului, a zarzavaturilor si plantelor aromatice si a vitei-de-vie. Fenicienilor li se datoreaza aducerea pe teritoriul spaniol a noi tehnici de conservare a alimentelor (sararea si afumarea), romanii au introdus urzica in alimentatie, au raspândit tehnicile de umplere a carnii cu diverse ingrediente si, ceea ce este mai important, au inceput cultivarea maslinelor si au adus tehnici de preparare a uleiului de masline. Nu trebuie sa uitam ca timp de peste 400 de ani Spania a mentinut un raport privilegiat cu Lumea Noua. Popoarele precolumbiene posedau adevarate „bijuterii“ gastronomice, precum cacao, cafeaua, cartoful, piperul, fasolea sau rosia, care s-au raspândit mai intâi in Spania si mai apoi in intreaga Europa. Prezenta in peninsula a unor materii prime de inalta calitate este unul dintre stâlpii pe care se bazeaza bucataria spaniola. Scolile gastronomice spaniole sunt numeroase si difera in functie de regiuni. Tapas Specifice bucatariei spaniole sunt tapas-urile. Acestea sunt in esenta gustari usoare, un fel de aperitive. In multe regiuni din Spania ele se includ in pretul bauturii (alcoolice, nu racoritoare). In multe baruri exista sase pâna la opt feluri diferite de tapas, condimen