“Eliberati-i pe bunici!”, reportajele prin care ziarul Libertatea aduce in fata opiniei publice drama unor batrani care au fost condamnati la puscarie pentru delicte minore, au avut un larg ecou in randul cititorilor. Prin interventii pe forumul redactiei sau prin apeluri telefonice, acestia sustin ideea, cerand autoritatilor sa nu treaca impasibile pe langa astfel de cazuri. Sigur ca dupa gratii se afla si condamnati in varsta care au comis crime oribile ori au un cazier incarcat de jafuri si de violente. Sunt insa o sumedenie de batrani ajunsi in inchisori pentru infractiuni marunte. O cearta intre vecini, mutarea gardului, disputa pentru o mostenire, vreo autoritate locala care s-a simtit ultragiata, vorbe grele spuse la carciuma, un furtisag de vreascuri din padure, tot felul de asemenea “crime” au fost de ajuns pentru magistrati-roboti sa aplice cu duritate maxima litera, nu si spiritul legii. Dar au uitat de amenzile penale, de suspendarea executarii pedepsei. Asa au ajuns numerosi „infractori” cu parul alb, macinati de boli, in puscarie. N-au avut bani de avocati, nici de martori mincinosi. Sunt supusi umilintelor din partea tartorilor din celule. N-au posibilitatea sa se adreseze Parlamentului, ca fratii Camataru, nu le plange pe umar nici un deputat. Zac si-si asteapta dupa gratii sfarsitul pedepsei. Sau al vietii, asa cum putin a lipsit sa se intample in cazul octogenarei de la Vaslui si cum se si intampla. Lor li s-ar cuveni o minima clementa. Sta in puterea presedintelui tarii. Cerand Justitiei sa i se prezinte o radiografie clara si obiectiva a situatiei batranilor din puscarii, si-ar putea lega numele de o gratiere selectiva si indreptatita. O va face?