Când e vorba de masa de Crăciun, fiecare dintre noi are secretele lui, bine păstrate,

care fac din această masă festivă, o reuşită. În aşteptarea colindătorilor, pe mese se vor aşeza cârnaţi, caltaboşi, tobă, chifteluţe, pate de ficat, ciorbă de perişoare, friptură din pulpă, sărmăluţe, piftie de porc, toate cele pregătite de gospodine din carne fragedă de porc, alături de varza murată, castraveciori şi gogoşari în oţet. La sfârşit se vor servi prăjiturile cu mere, cu brânză dulce şi cozonacii.

Acesta este meniul tradiţional al mesei de Crăciun pe care toţi românii, indiferent de locul în care trăiesc îl respectă cu sfinţenie. Tinerelelor gospodine care sunt la primul lor Crăciun pe cont propriu, dar şi celor versate care doresc să schimbe ceva în reţetarul casei, le vom destăinui secretul cozonacilor, aflat de la o bunică, mare specialistă în asemenea bunătăţi.

Cozonacul de Crăciun

1 kg făină, 8 galbenuşuri, 4 albuşuri, 300 g zahăr, 250 g unt, 50 ml ulei, 500 ml lapte, 50 g drojdie, rom, vanilie, sare. Pentru umplutură este nevoie de 600 g nuci măcinate, 400 g zahăr, 4 albuşuri. Pentru decorat e nevoie de un ou, 1 lingură de zahăr tos, 5-6 nuci.

Se înmoaie drojdiuţa cu puţin lapte călduţ (nu fierbinte) şi cu o lingura de zahăr. Separat se opăresc trei linguri de faină cu lapte clocotit, amestecând încontinuu pentru a preveni formarea cocoloaşelor. După ce amestecul s-a răcorit se încorporează drojdia înmuiată şi se bate până din aluat apar băşici mari. Se presară deasupra puţină făină, să acoperă cu un prosop curat şi se aşează vasul cu aluatul într-un loc ferit, călduţ, pentru a creşte. Între timp se amestecă gălbenuşurile cu mixerul, zahărul şi un praf de sare, până se obţine o pastă spumoasă. Tot separat se bat spumă albuşurile până se obţine o pastă spumoasă care nu curge şi se stropesc picături de lămâie. Într-un alt vas adânc s