Cum anul acesta sunt două capitale, Luxemburg şi Sibiu, apare inevitabil tentaţia comparaţiei. Ce fac luxemburghezii, ce fac sibienii? Uniunea Europeană a inventat prin Capitală Culturală o formă nouă de „capitalism“, cu rol cultural, dar şi de coagulare socială şi economică. După Capitală Europeană în 1995, luxemburghezii au folosit acum o filosofie nouă, propunând tema migraţiei şi incluzând mai multe teritorii în proiect: regiuni din Belgia,

Cum anul acesta sunt două capitale, Luxemburg şi Sibiu, apare inevitabil tentaţia comparaţiei. Ce fac luxemburghezii, ce fac sibienii?

Uniunea Europeană a inventat prin Capitală Culturală o formă nouă de „capitalism“, cu rol cultural, dar şi de coagulare socială şi economică.

După Capitală Europeană în 1995, luxemburghezii au folosit acum o filosofie nouă, propunând tema migraţiei şi incluzând mai multe teritorii în proiect: regiuni din Belgia, Germania şi Franţa. De fapt, 60% din teritoriul fostului Ducat de Luxemburg din perioada de maximă extindere, înregistrată în Evul Mediu! Căutând prin arhive, luxemburghezii au descoperit că o parte din predecesorii lor saxoni s-au stabilit în urmă cu aproximativ 900 de ani şi în... Sibiu. Oraşul întemeiat de saxoni a fost inclus în proiect, la propunerea Marelui Ducat.

Harta Europei se redesenează prin exemplul Capitalei Culturale Europene din 2007. Noile graniţe sunt, acum, culturale. Primarul german al Sibiului, Klaus Johannis, este privit la Luxemburg ca un adevărat urmaş al întemeietorilor saxoni. Limba pe care Johannis o vorbeşte are multe rezonanţe „luxemburgheze“. Legăturile sunt nebănuite şi chiar intime: ai fi uimit să-i auzi pe taximetrişti că le pocneşte capul de mahmureală pentru că au tras la „şpriţ“ până noaptea târziu. Cuvântul vine şi în luxemburgheză şi în română din saxon