In 1999 castiga Premiul MTV acordat Celui mai bun regizor debutant pentru "Sinuciderea fecioarelor".
In 2003, cu "Rataciti printre cuvinte", dadea tarcoale mai multor Premii Oscar, inclusiv pentru cel mai bun film si pentru cel mai bun regizor, si castiga statueta pentru Cel mai bun scenariu.
In 2006, cu "Marie Antoinette" reuseste un film controversat, pare-se insa ca nu destul de demn de un Glob, iar despre Oscar nu se stie inca.
Printre altele, unul dintre reprosurile cele mai des auzite apropo de filmul Sofiei Copola este ca nu respecta cu loialitate istoria. Coppola nu a intentionat insa un film istoric, ci mai degraba unul despre singuratatea femeii.
Pe care aici o cheama Marie Antoinette (Kirsten Dunst). Si care, cand inca nu-si terminase bine copilaria, e trimisa din Austria spre Franta, ca sa fie noua "Delfina" si sa produca un mostenitor.
La "livrarea oficiala" trebuie sa lase in urma tot ce are austriac, de la catel pana la lenjeria intima. Confruntata cu Delfinul (Jason Schwartzman), un barbat fara apetit sexual, sarcina Mariei Antoinette devine aproape imposibila.
Un alt repros care i s-a adus filmului este ca e doar un lung videoclip. Dar abordarea lui Coppola nu este deloc departe de stilul folosit in "Rataciti printre cuvinte".
Si da, "Marie Antoinette" este o succesiune de tablouri - a drumului cu caleasca pana in Franta, a ceremoniei in care il cunoaste pe rege si pe Delfin, a primirii oficiale la curte, a trezitului de dimineata printre zeci de doamne care ii tin fie papucii, fie rochia etc., etc.
Iar fiecare tablou este construit cu minutiozitate, dupa regulile cele mai stricte ale compozitiei, iar asta devine un stil, menit, printre altele, sa puna in contrast vanitatile curtii franceze cu personajul singular al austriecei.
Costumele luxuriante ale Milenei Canonero si fundalurile maiestuoase ale castel