In ultimii ani transferurile curente echilibrau balanta contului curent. Banii trimisi in tara contrabalansau avansul deficitului comercial (principala cauza a deficitului de cont curent). Altfel spus, banii trimisi de romanii care lucreaza in strainatate anulau o parte destul de importanta din deficitul imens dintre valoarea bunurilor exportate de Romania si cea a bunurilor care intrau in tara. Anul acesta insa, motiv in plus de ingrijorare pentru autoritati, deficitul comercial a crescut, dupa zece luni, cu 52% iar "capsunarii" au trimis cu numai 17% mai multi bani decat in aceeasi perioada a anului 2005. In ciuda faptului ca Romania a mers bine din punct de vedere economic, deficitul de cont curent continua sa reprezinta o problema. Si inca una serioasa. De altfel atat FMI cat si diversele agentii de evaluare au tras semnale de alarma in ceea ce priveste deficitul de cont curent. Fondul Monetar International, bunaoara, apreciaza ca, in 2006, deficitul ar putea ajunge la 10,5% din Produsul Intern Brut, in timp ce, mai optimista, Comisia Nationala de Prognoza vede un deficit de 9%. Nici acesta nu ar fi un lucru foarte grav daca industria si in general domeniile productive ale economiei ar da semne de revigorare. Consilierul guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu, era ingrijorat, si pe buna dreptate, de faptul ca, in topul primelor zece companii romanesti, nu se afla decat un singur nume implicat in productia directa de bunuri. Este vorba despre Dacia. In Romania prospera sectorul financiar, prospera serviciile si, intr-o anumita masura, constructiile. Si cam atat.

Ori o economie aflata in dezvoltare, cum este cea a Romaniei, nu se poate baza la infinit pe importuri. Mai trebuie sa si produca. O simpla privire aruncata pe structura contului curent poate conduce la o concluzie destul de clara in ceea ce priveste starea reala a economiei romanesti. In acest moment