(Foto: Monitorul de Cluj)
21 Decembrie pare sa nu spuna nimic nimanui. Se mai trezeste, totusi, cite un destept si zice cu voce tare, sa auda toti ca el stie: „Da, mai, azi a fost Revolutia“.
"Sintem tot mai putini“
"Revolutia“ in sine zace undeva in negura ignorantei, sub zodia lui „Bine c-a fost“.
Oamenii din cortegiu sint rudele, prietenii sau se numara chiar ei printre cei care au facut sa „fie bine“. Majoritatea batrini, privind platonic, nepasatori fata de lumea din jur. Au incetat sa mai acuze, au incetat sa mai ceara dreptate. S-au resemnat. S-au obisnuit cu presa roind in jurul lor o data pe an si cu formalitatile din timpul ceremoniilor.
26 de morti si 65 de raniti e tributul platit de Cluj in ’89. 26 de morminte in plus in cimitirul eroilor din Cluj, jelite an de an in aceasta zi a lui decembrie.
Subit, cortegiul intra in centrul atentiei. In piata Unirii, e intimpinat de reprezentanti ai oficialitatilor. Politicieni de toate culorile ii onoreaza pe revolutionari cu prezenta si depun coroane cu panglici tricolore. Are loc o scurta cuvintare. „Stilpii impuscati“ ar trebui sa fie singurii care nu se lasa miscati de greutatea apasatoare a momentului.
Alaturi de ei, insa, rasar fete care au asistat de prea multe ori la eveniment si fie au devenit pasive intre timp, fie au fost asa de la bun inceput. Figuri solemne exista, insa, in multime. Sint aceleasi frunti care nu s-au aplecat nici in fata gloantelor. „Sintem din ce in ce mai putini, pe an ce trece“, se aude o voce, in vreme grupul porneste spre Catedrala Ortodoxa.
"Era putin mai cald atunci“
Vremea aduce mult cu cea de acum 17 ani. „Era tot o zi de joi si putin mai cald atunci“, isi aduce aminte unul dintre revolutionar
