In prima liga din România, Gabi Popescu a evoluat la Electroputere (unde a debutat, in 1992, in Divizia A), Universitatea, Dinamo si FC National, contabilizând 233 de meciuri, marcând 20 de goluri in campionat. A mai jucat in Spania (la Salamanca, Valencia si Numancia), Coreea (Samsung) si Japonia (Jef United), câstigând Cupa Spaniei cu Sevilla, in 1999. Astazi Gabi implineste 33 de ani, in prezent fiind om de afaceri, neimplicat in fotbal. - La 33 de ani, altii inca joaca fotbal. Nu regreti ca ai abandonat fotbalul? - Nu. - Nu te-a tentat ideea de a fi antrenor sau impresar de fotbal? - Trebuie sa va ofer unele explicatii deoarece, daca dau un raspuns sec, cititorul sau cel care aude acest raspuns al meu de la nu stiu cine isi ia dreptul de interpretare, caracteristic românilor sau inculturii. Am experienta in fotbal, l-am studiat de la inceput, din copilarie, asa cum se invata cartea la scoala. Invatând, deci, fotbalul, automat am calitatea de a vorbi in cunostinta de cauza. Ca antrenor, in primul rând trebuie sa fii un foarte bun pedagog, sa stii sa le explici jucatorilor... Din cauza infrastructurii dezastruoase care exista la unele cluburi din România, unii copii si juniori nu au avut posibilitatea sa studieze foarte bine fotbalul, motiv pentru care antrenorii, repet, trebuie sa fie foarte buni pedagogi. Cred ca as putea face acest lucru, insa nu vreau sa-l fac... - De ce? - Am alta viziune asupra lucrurilor, vad altfel fenomenul. Si am alte posibilitati, care ma ajuta sa fac cu totul si cu totul altceva. Toata viata am fost prins in jocul asta, fotbalul, dar eu cred ca viata nu se rezuma la o profesie... - Ai fost protagonistul unui eveniment incredibil: masina ta, nou-nouta, a luat foc in timp ce conduceai pe autostrada Pitesti - Bucuresti, ai oprit si ai asistat la arderea ei! Ti-ai recuperat banii sau ai primit alta masina noua, cum s-a finalizat cazul? - Ni