Colindul, Pitaraii, Viflaimul sau Craii sunt doar cateva dintre obiceiurile care se pastreaza cu sfintenie in anumite zone ale tarii.
Moldova, locul unde se spune ca traditia este la ea acasa, aduna de Craciun obiceiuri dintre cele mai diverse. Pornind de la renumitul colind, mersul cu Steaua si pana la vestitele batai „Dealu’ cu valea” date in preajma Revelionului la Ruginoasa, datinile inca isi mai gasesc locul in fiecare casa de moldovean.
Colindul, cel mai pur obicei
In ziua de 24 decembrie incepe colindul, obicei despre care se spune ca deschide ciclul celor 12 zile ale Sarbatorilor de Anul Nou. In zona Moldovei, la colindat participa tot satul traditional, desi, efectiv, colinda doar copiii si flacaii.
Pentru ca obiceiurile sa fie pastrate ca la carte, colindatorii urmeaza un ritual bine pus la punct: se intalnesc intr-un loc anume, stabilit din timp, isi aleg conducatorul si, organizati in cete, pornesc la colindat dintr-un capat in altul al satului. In seara de Ajun, cel mai practicat obicei este Steaua.
„La noi, in Ruginoasa, se aduna copiii in grupuri de cate patru-cinci si, cu o stea in mana, pornesc sa vesteasca nasterea Domnului. Acest obicei dureaza din Ajunul Craciunului si pana la Boboteaza. Steaua si-o fac singuri, din lemn, hartie colorata, cu o iconita si un clopotel la mijloc”, explica Constantin Tibulca, localnic din comuna Ruginoasa.
O mai veche traditie pastrata pe alocuri in Moldova este „mersul cu icoana”. Conform datinii, obiceiul apartine preotilor comunitatii, care intra in casele crestinilor, cu icoana lui Iisus in mana, binecuvantandu-i.
Fundul Moldovei, patria traditiei
Comuna Fundul Moldovei, cunoscuta in zona drept cel mai pur loc pastrator de traditie, este situata in judetul Suceava. Pana in anii ‘50, la Craciun se umbla cu Irozii, dar si cu Steaua. Acum, localnicii spun ca Steaua a ramas doar
