"La o Tara Europeana se cuvine si o Capitala Europeana".

Vremea buna a tinut pana de curand cu Sibiul. Lucrarile principale s-au terminat, iar palatele, renovate in culorile originale de acum cateva sute de ani, isi asteapta admiratorii. Schelele n-au fost coborate peste tot; se mai lucreaza inca la ultimele retusuri. Se mai toarna asfalt, se mai schimba pavajul, se mai vopsesc ferestre. Alpinisti suspendati in franghii, de hornurile cladirilor, repara stucaturile de pe frontispicii. Totul se lucreaza manual, ca la carte, sub controlul si indrumarea unor arhitecti si constructori atenti la toate detaliile. Cand lucrezi dupa standarde europene, nu ti se permite nici o abatere de la regula conservarii autenticitatii. Primarul Sibiului este un profesionist al functiei pe care o indeplineste, care-si da seama ca nu le stie pe toate si apeleaza la specialisti avizati, cand e vorba de urbanism. Ales cu 89% dintre voturile sibienilor, Klaus Johannis a avut mana libera sa pregateasca orasul pentru momentul foarte apropiat cand va imparti gloria de Capitala Culturala Europeana cu Luxemburgul. A investit peste 100 de milioane de euro si a realizat, contracronometru, readucerea la viata a capitalei culturale a germanilor si romanilor din Transilvania (se stie ca atat Mitropolia Ardealului, cat si societatea culturala nationala Astra, ca si alte institutii culturale romanesti istorice sunt legate de numele Sibiului). Pe Sibiu n-a fost pusa o eticheta temporara pe care, dupa un an, o va sterge ploaia. Pentru a fi ales in elita europeana, numele acestui oras n-a fost tras la sorti dintr-o caciula. Sibiul si-a impus statutul actual pentru ca stralucirea sa vine din adancuri, din istorie, din traditie, dar mai ales din sufletul oamenilor. Nu doar Sibiul are acum aerul de capitala europeana, ci si locuitorii lui.

"Daca ar fi posibil, toti romanii

ar trebui