Crestinii din toata lumea celebreaza, luni, Craciunul una din cele mai importante sarbatori religioase. Praznicul vine dupa 40 de zile de post si este anuntat prin obiceiul copiilor de a merge cu colindul, pentru a vesti Nasterea Mantuitorului.
Foarte multi oamenii participa, in dimineata de Craciun, la slujbele religioase speciale din biserici si manastiri. Apoape 200 de oameni s-au adunat la Patriarhia Romana din Bucuresti pentru a asista la slujba.
Patriarhul Teoctist i-a indemnat, in cuvantul sau, pe cei prezenti la
pace, iubire, smerenie si modestie.
Ziua de astazi se petrece, dupa obicei, impreuna cu familia si este un prilej de bucurie, pace si liniste spirituala. Este o zi in care daruim si primim multa iubire si caldura sufleteasca.
Mesele sunt pline de bucate traditionale romanesti: carnatii, chisca, toba, raciturile, sarmalele, caltabosul si nelipsitul cozonac. La loc de cinste sta vinul rosu pretuit de toata lumea.
Miresmele mancarurilor alese se imbina cu mirosul de brad, impobobit in fiecare casa si care este simbol al vietii eterne. Sub brad, sunt asezate, in Ajun, cadourile pentru cei dragi.
Bradul de Craciun
Forma triunghiulara a bradului si proprietatea de a fi mereu verde este asociata cu Sfanta Treime si nemurirea divina. Rosul, specific sarbatorii, face referire directa la viata oferita prin sangele lui Iisus.
Prima referire despre un brad decorat pentru Craciun apare in Lituania, la Riga in 1510. La inceput, bradul era impodobit cu figurine din paine, acadele, trandafiri, fructe si ornamente din hartie colorata. Obiceiul cerea ca fiecare membru al familiei sau invitat sa aiba cate un mic brad asezat pe masa in dreptul lui, cu cadourile alaturi.
In plus, decoratiile erau lucrate manual, fulgii de zapada si stelutele, cutiile pentru cadour
