Trei oficiali din Slovacia, Cehia şi Ungaria ne împărtăşesc din experienţa ţărilor lor după intrarea în UE uitat cu jind la ţările premiante, 10 la număr, care îşi făcuseră temele mai bine şi mai repede decât noi. La doi ani de la integrarea lor, şi în pragul integrării noastre, ziarul "Adevărul" a dorit să afle cum au trăit această experienţă câteva din ţările primului val de aderare, dacă speranţele postaderare s-au împlinit şi dacă au existat şi dezamăgiri. Am întrebat, de asemenea, cu ce cred mai tinerele membre UE că va contribui România la zestrea comunitară şi, mai ales, dacă ne pot împărtăşi câteva dintre erorile lor, pentru ca noi să nu le repetăm.

Aport românesc: siguranţă regională, valori culturale, atracţii turistice

În cazul României, un aport însemnat îl reprezintă "potenţialul de creştere deosebit de mare de care care vor profita şi partenerii din Uniune", spune, de pildă, Jan Soth, ambasadorul Republicii Slovacia, la Bucureşti. Şi pentru că nu numai circulaţia mărfurilor şi investiţiile sunt importante, ci şi circulaţia ideilor, a valorilor culturale şi a cunoştinţelor ştiinţifice contează, România are ce oferi Europei şi în această direcţie, crede diplomatul. În al treilea, dar nu şi în ultimul rând, aderarea noastră la UE "extinde şi întăreşte securitatea europeană".

Ordinea apare inversă în enumerarea atuurilor României de către ambasadorul Republicii Cehia, la Bucureşti, Petr Dokladal. Diplomatul pune în prim-plan aportul nostru la siguranţa regională, România având şansa de a deveni "o pietricică importantă în mozaicul relaţiilor transatlantice între Europa şi SUA". Ideile noi şi aportul cultural sunt, pentru cehi, o altă contribuţie românească importantă la patrimoniul comun.

Dinspre Budapesta, atuul cel mai important al României se vede un pic diferit: o piaţă de 22 de milioane de consumatori pe care UE se va grăbi s