O stire destul de veche mi-a atras atentia acum catava vreme. Deputatul ex-PRM, Vlad Hogea, s-a reintalnit in conducerea PNG cu un mai vechi dusman politic, Corneliu Ciontu, fostul adjunct al lui C.V. Tudor. Cand Ciontu a fost debarcat din fruntea pe atunci numitului PPRM, Hogea a fost printre cei care s-au inhamat cu entuziasm la treaba asta. Chiar daca a trebuit sa ajute si la expulzarea celui care i-a fost mentor in politica, acum pesedistul Anghel Stanciu. Acum Ciontu si Hogea pregatesc impreuna probabila intrare in Parlament a partidului lui Becali. Nu cred ca au uitat disputele mai vechi, dar se prefac ca, deh, interesele partidului si ale tarii o cer.
Un caz mai vechi, dar asemanator i-a avut ca protagonisti pe Traian Basescu si Cosmin Gusa. Pe vremea guvernarii Nastase, celor doi le sarea mustarul din te miri ce si se injurau unul pe celalalt cu audiente care fac fata celor acumulate de seria de divorturi Prigoana - Bahmuteanu. Dupa o scurta idila in budoarul PD, Gusa s-a reintors la prima meserie, injurandu-l cu sarg pe cel vinovat de toate relele tarisoarei, recte Traian Basescu.
Acestea sunt doar cateva exemple dintr-o serie nesfarsita de injuraturi si pupaturi in Piata Independentei. Nu m-ar mira ca peste vreo patru ani Tariceanu si Stoica sa bata palma, sa purceada la reunificarea miscarii liberale pentru ca PNL sa redevina partid parlamentar.
Toate miscarile astea au un fel de logica politica, altfel nu s-ar face. Ce este de-a dreptul socant este naturaletea cu care se fac. Cat de fraieri ne crede Gusa din postura de acuzator al lui Basescu dupa ce a avut o contributie majora la succesul electoral al actualului presedinte? Impacarea din 2003 poate fi credibila intr-un experiment mental mai extravagant. Poate si-a dat omul seama cat de nociv este PSD si cat de viteaz este Basescu.
Poate ca atunci o fi avut Gusa vreo revelatie, ca
