In pragul aderarii României la Uniunea Europeana, in judetul Dolj nu exista nici o localitate care sa beneficieze de un sistem complet de canalizare. Ce ar spune insa Hans sau Pierre daca ar afla ca, in secolul 21, doljenii de la sate, dar si o parte dintre cei de la oras au WC in fundul curtii? Cu toate ca pare greu de crezut, una dintre primele localitati doljene care a beneficiat de sistem de canalizare este comuna Diosti. Inaintea unor orase importante din judet, locuitorii din Diosti au avut o asemenea facilitate inca de pe vremea lui Carol al II-lea, când satul a fost cuprins de flacari si a fost reconstruit din temelii. Arhitectii vremii au dorit atunci construirea unui sat cu adevarat modern si au proiectat un sistem de canalizare de un kilometru care deservea insa putine gospodarii din localitate. Cert este ca de la Carol al II-lea nici o localitate rurala din Dolj nu a mai reusit realizarea unei infrastructuri complete de apa. Conform unei situatii intocmite de angajatii Directiei Tehnice din Consiliul Judetean Dolj, in prezent, nici o comuna din cele 104 ale judetului Dolj nu beneficiaza de sistem de canalizare si chiar si la orase situatia este dramatica. Nici o localitate urbana din Dolj nu are in prezent un sistem care sa acopere intreaga suprafata locuita a acesteia. Nici macar Craiova, unul dintre cele mai importante orase din tara. „E adevarat ca nici o comuna din Dolj nu are canalizare, dar s-a facut deja un prim pas prin Ordonanta nr. 7. Primaria Cosoveni a preferat chiar sa faca proiect pentru canalizare, nu pentru alimentare cu apa. Oricum, in primii doi-trei ani dupa aderare, banii care vor veni de la Uniunea Europeana se vor duce, in principal, pe infrastructura de apa si de drumuri, astfel incât in câtiva ani toate localitatile din Dolj sa aiba canalizare“, a spus Ion Prioteasa. Cazul Diosti, reeditat in Rastul Nou Optimismul autoritatilor ar