Locuitorii unui sat din Muntii Poiana Rusca (judetul Hunedoara) au toate sansele de a fi declarati eroi ai tranzitiei. De la Revolutie incoace, din localitatea Vadu Dobrii mai raman doar batranii chinuiti de singuratate si casele pustii. Cu toate ca satul se afla intr-o zona superba, cu un potential turistic deosebit, oamenii traiesc la fel ca acum 100 de ani. Pana si licarul de speranta pe care-l mai au trebuie cautat cu multa rabdare. Autoritatile au idei pentru rezolvarea problemelor oamenilor, dar punerea acestora in practica intarzie. Putinii hunedoreni care stiu de satul Vadu Dobrii au aflat de existenta lui doar datorita unitatii militare de rachete amplasate, pana mai ieri, in apropiere. De mai bine de doi ani unitatea a fost desfiintata. Anularea transporturilor de personal si materiale efectuate saptamanal in zona catre divizionul de rachete echivaleaza, pentru localnici, cu disparitia ultimei posibilitati de a comunica cu restul lumii si de a trai normal. In Hunedoara, dar la capatul lumii Vadu Dobrii se afla la 60 de kilometri departare de municipiul Hunedoara, in zona mediana a masivului Poiana Rusca. Mai ales iarna, singura ruta accesibila spre localitate este cea prin Teliuc - Govajdie - Runcu Mare. Desi mai toata lumea ne-a sfatuit sa nu ne incumetam la un asemenea drum, am incercat sa profitam de iarna inca blanda si sa incercam sa ajungem "sus" cu masina. In oras, in Hunedoara, sunt inca temperaturi de toamna. Dupa Runcu Mare, drumul incepe sa inghete. Cativa kilometri si calea ne este acoperita de un pod de gheata gros de 20 de centimetri. Ne incapatanam, mai parcurgem un kilometru, dupa care masina, desi dotata cu cele necesare, nu mai poate. Abandonam autovehiculul si o luam la pas, in speranta ca pana in sat mai sunt doar doi-trei kilometri. Acestia trec destul de repede si dupa alti trei kilometri incepem sa ne intrebam daca nu cumva am gre