Spatiu de tortura si de reeducare a celor care se opuneau regimului comunist, puscaria de la Aiud (judetul Alba) a ramas in memoria societatii romanesti ca un reper al raului, un spatiu geografic bine definit, dar si un spatiu mental infernal. Intelectuali, fruntasi politici, preoti, cu alte cuvinte elitele romanesti, si-au gasit sfarsitul acolo.

Bataile, infometarea, frigul si lanturile (la propriu) au constituit, mai ales in anii stalinismului, metodele principale de inabusire a ultimelor ramasite ale opozitiei fata de sistem.

Marturiile supravietuitorilor sunt cutremuratoare, si o parte din ele, ca si o parte a arhivelor, au stat la baza studiului elaborat de comisia prezidentiala condusa de Vladimir Tismaneanu, din care redam cateva pasaje cu valoare de documentar. Subtitlurile apartin redactiei.

Gulag sub aripa Securitatii

"Transformarea spatiului penitenciar, in acord cu exigentele ideologice si experienta sovietica in materie, intr-unul de tip gulag, a dus la transferul inchisorilor, lagarelor si coloniilor in subordinea Ministerului Afacerilor Interne.

Cei care coordonau de acum destinul Penitenciarului Aiud au fost numiti pe criterii politice, fiind recrutati si propusi de catre reprezentantii MAI (Directia Penitenciare, lagare si colonii si Directia Generala a Securitatii Poporului) si consacrati ca atare de catre Secretariatul Biroului Politic al CC al PCR.

Cei care au condus penitenciarul, in perioada 1948-1989, au fost: maior Farcas Alexandru, 1948-1950; capitan Dorobantu Nicolae, 1950-1953; col. Koller Stefan, 1953-1958; col. Craciun Gheorghe, 1958-1964; col. Volcescu Iorgu, 1965-1973; col. Moldovan Traian, 1973-1978; lt.col. Damian Mihai, 1978-1981; col. Rus Vasile, 1981-1987 si col. Tartan Vasile, 1987-1991.

@