Liderii de la Beijing vorbesc despre "ridicarea pasnica a Chinei", iar analistii sunt de acord ca principalul obiectiv al acestei tari pare sa fie dezvoltarea economica intr-un ritm si dupa modele fara precedent. Dar cresterea economica este dublata de intarirea capacitatilor militare, pe care unii o explica prin necesitatea protejarii intereselor economico-strategice majore (cum ar fi cele energetice), iar altii o vad ca pe o demonstratie de forta. Presedintele Chinei si comandantul suprem al Armatei Populare, Hu Jintao, a declarat, la o intalnire cu delegatii organizatiilor de partid din marina militara, ca isi doreste "o marina puternica, adaptata la necesitatile misiunii militare istorice (a Chinei) in acest nou secol si in acest nou stadiu". "Trebuie sa facem pregatiri solide pentru lupte militare si sa ne asiguram ca fortele (navale) pot indeplini misiuni in orice moment", a adaugat Hu in discursul sau, preluat de intreaga presa oficiala chineza de ieri. Presedintele chinez a mai cerut si o "conducere stricta a marinei, potrivit legii", aluzie la un scandal in care a fost implicat un viceamiral, acuzat de coruptie si de comportament imoral si condamnat la inchisoare pe viata pentru deturnare de fonduri. Analistii spun ca Beijingul doreste o marina militara puternica pentru a asigura caile maritime in vederea livrarilor de combustibil si pentru comert, vitale pentru cresterea economica. Potrivit analistului Scott Cooper, principalele preocupari ale politicii externe si de aparare a Chinei sunt, in ordinea prioritatilor: securitatea energetica si comertul, problema Taiwanului, Coreea de Nord, apararea antiracheta si proliferarea nucleara si situatia din Marea Chinei. Or, o flota militara puternica este utila pentru atingerea obiectivelor din toate aceste directii, asigurand nu doar securitatea cailor maritime, ci reprezentand si un factor de intimidare si d