Consensul politic in vederea intrarii in UE, care a prevalat in perioada dinainte de aderare, va disparea dupa 1 ianuarie atat in Romania, cat si in Bulgaria. "Sunt de parere ca vom avea curand, incepand din ianuarie sau februarie, alegeri in Romania, adica o schimbare a premierului", estimeaza Jean-Michele De Waele, profesor de stiinte politice la Universitatea Libera din Bruxelles, specialist in Europa Centrala si de Est, citat de AFP. Guvernul Romaniei si cel al Bulgariei se vor confrunta dupa aderare cu aceleasi probleme ca si statele din Europa Centrala care au devenit membre ale UE in 2004. "Cresterea economica exista, dar o mare parte din populatie traieste in conditii dificile. Societatea nu mai poate suporta reforme ultraliberale, iar discursurile populiste, eurosceptice sau de extrema dreapta" au captat atentia opiniei publice, in special a celor care au avut de pierdut in urma tranzitiei - persoane in varsta, muncitorii si locuitorii oraselor mici, unde industria din perioada comunista a disparut, explica profesorul De Waele. Romania si Bulgaria vor fi de departe cele mai sarace membre ale UE, reamintesc analistii citati de AFP. PIB-ul nominal pe cap de locuitor al celor doua tari a reprezentat in 2005 doar 34, respectiv 33 la suta din media europeana, ceea ce inseamna o valoare cu 14 pana la 15 procente inferioara PIB-ului Letoniei, cea mai saraca membra a UE de pana acum, potrivit datelor publicate de biroul european de statistica Eurostat. Emma Menasce, specialista in Europa Centrala de la banca de investitii Ixis-CIB, estimeaza ca Romania si Bulgaria vor urma, pe plan economic, aproximativ aceeasi cale ca si tarile care au aderat la UE in 2004: "Vor beneficia de o crestere economica puternica datorata investitiilor straine, boom-ului cererii interne si al exporturilor". Potrivit expertei, "investitiile straine directe reprezinta aproximativ 8% din