PNL a devenit invizibil, si tot in urma unui experiment de laborator, dar politic. PD si noul Partid Liberal Democrat, condus de Theodor Stolojan si Valeriu Stoica, vorbesc, se poarta si actioneaza ca si cum PNL n-ar exista.
Ca si cum in ultimii doi ani formatiunea lui Emil Boc nu ar fi fost intr-o Alianta cu partidul dirijat de Calin Popescu-Tariceanu. Liberalii au fost redusi la o singura persoana, a premierului, transformat intr-o tinta de darts.
Culmea este ca si PNL se poarta, vorbeste si actioneaza ca si cum nu s-ar intampla nimic intre Boc si Stolojan, desi intalnirile si planurile comune au devenit publice: participarea pe aceleasi liste la alegerile europene, infiintarea unei fundatii pe care sa se ridice un pol politic de dreapta, descentralizarea administrativa, ba chiar restructurarea guvernului.
"Subiectul nu este de interes pentru PNL”, afirma Tariceanu, care inchide ochii la infidelitatile democratilor doar pentru a-si salva progenitura, adica guvernarea.
Desi PD si PLD au prioritati ca si cum ar fi format deja un guvern intr-o realitate paralela, iar Theodor Stolojan vorbeste ca un premier, despre inflatie, impozite, investitii, Uniunea Europeana.
Nu este oricum prima data cand politica romaneasca pare un produs imaginar. Aparenta insa subordoneaza realitatea si ar fi posibil nici sa nu sesizam cand locul liberalilor la guvernare va fi luat, in fapt, de formatiunea lui Theodor Stolojan, din moment ce, in plan simbolic, ea a fost deja realizata.
Ce castiga Partidul Democrat prin apropierea de PLD? Un special guest star, pe Theodor Stolojan, care a fost distribuit dupa 1990 in diferite productii politice cu succes la public: guvernarea Stolojan, candidatura lui Ion Iliescu la presedintie, relansarea PNL.
PLD ofera PD-ului ce n-are acesta, lideri cu notorietate si charisma,
