In Europa, Anul Nou este adesea un timp al superstitiilor si prezicerilor. In unele parti din Elvetia si Austria, oamenii se costumeaza pentru a sarbatori ajunul zilei de Sfântul Silvestru. In anul 314, oamenii au crezut ca Papa, care se numea Silvestru, a capturat un monstru teribil de mare, care va scapa si va distruge lumea in anul 1000. Pentru ca acest lucru nu s-a intâmplat, toti au fost fericiti, dar, in amintirea acelei spaime, oamenii se imbraca in costume fantastice. In Grecia, ziua de Anul Nou este dedicata Sfântului Vasile, celebru pentru bunatatea sa. Copiii grecilor isi lasa incaltarile lânga semineu in noaptea de Anul Nou, pentru a primi daruri de la sfântul cel bun. In Scotia, Anul Nou este numit Hogmanay, iar in unele sate sunt aprinse suluri de smoala, ce sunt apoi lasate sa se rostogoleasca pe strazi. Astfel, anul vechi este ars si celui nou ii este permis sa vina. Scotienii cred ca prima persoana care va intra in casa de Anul Nou va aduce fie noroc, fie ghinion. Anul Nou va fi extrem de norocos daca aceasta prima persoana este un barbat brunet, care aduce un dar. Traditional, in multe parti ale lumii, exista convingerea ca norocul Anului Nou depinde de ceea ce se manânca sau se face in prima zi a anului. Din acest motiv, a devenit un obicei ca Anul Nou sa fie sarbatorit in familie sau printre prieteni. Petrecerile se intrerup, de obicei, la miezul noptii, pentru a reizbucni, mai vii, dupa intrarea in noul an. Toata lumea se saruta si anul incepe in bucurie si fericire. In cadrul multor culturi, mâncarea in forma rotunda - care simbolizeaza un ciclu complet al anului - va aduce noroc. Astfel, in Germania se manânca gogosi sau varza. In Canada exista obiceiul baii traditionale „a ursului polar“. Oameni de toate vârstele isi pun costumul de baie si se arunca in apa de gheata. Pe toate meridianele, chiar daca nu la aceeasi data, oamenii sarbatoresc Anu