Scotienii cred ca noul an va fi norocos daca primul om care le intra in casa e un barbat brunet. Grecii vor avea noroc daca gasesc moneda din prajitura traditionala de Anul Nou. Iar in Japonia, copiii primesc mici daruri cu bani. Anul Nou este sarbatorit cu obiceiuri si la date diferite in lume. In Europa, Anul Nou este adesea un timp al superstitiilor si prezicerilor. In unele parti din Elvetia si Austria, localnicii se costumeaza pentru a sarbatori ajunul zilei de Sfintul Silvestru. In anul 314, oamenii au crezut ca Papa, care se numea Silvestru, a capturat un monstru de mare care va scapa si va distruge lumea in anul 1000. Pentru ca acest lucru nu s-a intimplat, toti au fost fericiti, dar in amintirea acelei spaime, oamenii se imbraca in costume neobisnuite. In Grecia, ziua de Anul Nou este dedicata Sfintului Vasile, celebru pentru bunatatea sa. Copiii isi lasa incaltarile inga semineu in noaptea de Anul Nou, pentru a primi daruri de la sfintul cel bun. O mincare traditionala este "vassilopitta", o prajitura in care este pusa o moneda de argint sau de aur. Cine gaseste moneda va avea noroc in anul respectiv. In Scotia, Anul Nou este numit "Hogmanay", iar in unele sate sint aprinse suluri de smoala, ce sint apoi lasate sa se rostogoleasca pe strazi. Astfel, anul vechi este ars si celui nou ii este permis sa vina. Scotienii cred ca prima persoana care va intra in casa de Anul Nou va aduce fie noroc, fie ghinion. Anul cel nou va fi norocos daca aceasta persoana este un barbat brunet, care aduce un dar. In Scotia a aparut si "Auld Lang Syne", unul dintre cele mai populare cintece de Anul Nou printre vorbitorii de engleza. Un cintec vechi, el a fost publicat pentru prima data de poetul Robert Burns, in 1796, in cartea "Scots Musical Museum". Un obicei spaniol de Anul Nou este sa maninci 12 struguri la miezul noptii, pentru a avea 12 luni fericite in anul care vine. In