Pe o piaţă competitivă a audiovizualului românesc, provocarea vine din partea cotelor europene, dar şi a competiţiei comunitare. Oamenii din industrie par să fie mai interesaţi de concurenţa de pe malurile Dâmboviţei şi mai puţin preocupaţi de noile reglementări UE în materie de audiovizual. Alinierea televiziunilor noastre la normele europene ale audiovizualului este considerată de unii deja istorie. Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA), sub conducerea preşedinte
Pe o piaţă competitivă a audiovizualului românesc, provocarea vine din partea cotelor europene, dar şi a competiţiei comunitare. Oamenii din industrie par să fie mai interesaţi de concurenţa de pe malurile Dâmboviţei şi mai puţin preocupaţi de noile reglementări UE în materie de audiovizual.
Alinierea televiziunilor noastre la normele europene ale audiovizualului este considerată de unii deja istorie. Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA), sub conducerea preşedintelui Ralu Filip, a avut grijă să includă în legislaţia naţională prevederi pe care mulţi le cred mai restrictive decât în unele ţări din vestul Europei. „Raţiile“ şi „cotele“ europene vor fi, totuşi, respectate de televiziuni, de la 1 ianuarie 2007. Mai ales că în procentul minim de 50% de emisiuni europene vor fi contabilizate şi producţiile autohtone.
„CNA s-a grăbit să ne pună criterii comparabile cu cele din Uniunea Europeană, pe care nici ţări cum sunt Italia, Germania sau Spania nu le au atât de stricte ca la noi“, a declarat Sorin Oancea, vicepreşedinte Antena 1 şi director executiv al postului de ştiri Antena 3. El spune că producţiile europene nu sunt o problemă pentru televiziunile de ştiri. În 2006, Antena 3 a depăşit 80% din program cu emisiuni româneşti şi europene.
Mihai Dumitrescu, director de marketing la Naţional TV, admit
