CALENDAR GASTRONOMIC Boboteaza (6 ianuarie) este ultimul eveniment important care incheie Sarbatorile de iarna. Pentru crestinii ortodocsi, Botezul Domnului are ca moment culminant sfintirea apei si transformarea ei in agheasma. Aceasta este folosita ritualic pentru tamaduirea bolilor si pentru protejarea oamenilor sau a gospodariei impotriva pericolelor si a duhurilor rele. Iar pentru ca minunea savarsita de Boboteaza prin sfintirea apei se rasfrange asupra intregii naturi (toate paraurile si raurile, izvoarele si fantanile raman sfintite timp de doua sau sase saptamani), crestinii se curata fizic si sufleteste pentru a primi cu folos darul lui Dumnezeu.
In Ajunul Bobotezei (5 ianuarie), se tine post. De altfel, o vorba din popor spune ca cel care posteste in Ajunul Bobotezei va avea parte de noroc. Inainte de a pregati mancarea de post, femeile iau toata cenusa din vatra si o pun peste varza, ca sa creasca frumoasa si sa fie aparata de omizi. Fetele postesc si ele, ca sa aiba parte de soti pe placul lor. Femeile pregatesc de cu seara piftia, ca sa le fie fata la fel de frageda si de neteda.
Obiceiuri de Boboteaza In ziua de Boboteaza, cand inmoaie preotul crucea in apa, se spune ca toti dracii ies din ape si o iau la fuga. Din aceasta cauza e bine sa nu lasi haine agatate afara pe sarma, ca sa nu se ascunda sub ele. Cand preotul intra in casele oamenilor cu apa sfintita, exista obiceiul de a pune pe cruce un fuior de canepa, ce intruchipeaza barba lui Hristos. Dupa ceva timp, fire din acest fuior se vor lega de plasele de pescuit ca sa se umple de peste. In alte zone, femeile pregatesc doua paini sau doua turte: una mai mare si una mai mica. Cea mare o ofera preotului, iar pe cea mai mica, rupta in bucati, o dau vitelor, ca sa fie ferite de pericole.
In seara de Boboteaza, tinerii pleaca in sat cu "Iordanitul". Unul dintre ei, de obicei cel mai ma
