Două milioane de români lucrează în străinătate. Aproximativ 20% din forţa de muncă activă din România obţine venituri din afară. Câştigurile imediate se vor dovedi un lux mult prea costisitor pe termen lung. Exodul tinerilor ar putea să-i îmbogăţească tot pe occidentali. Studiile efectuate recent pe tema migraţiei arată că nu vor mai fi creşteri spectaculoase în viitor, deoarece sursele de „alimentare“ au început să sece. Dar aceste perspective nu mai

Două milioane de români lucrează în străinătate. Aproximativ 20% din forţa de muncă activă din România obţine venituri din afară. Câştigurile imediate se vor dovedi un lux mult prea costisitor pe termen lung. Exodul tinerilor ar putea să-i îmbogăţească tot pe occidentali.

Studiile efectuate recent pe tema migraţiei arată că nu vor mai fi creşteri spectaculoase în viitor, deoarece sursele de „alimentare“ au început să sece. Dar aceste perspective nu mai bucură pe nimeni. Ce a fost mai rău, oricum s-a produs. Timp de 16 ani, România a exportat creiere şi forţă tânără de muncă. Au plecat foarte multe persoane în floarea vârstei şi cu „origine sănătoasă“. Adică oameni muncitori şi foarte determinaţi.

O analiză a migraţiei româneşti ilustrează faptul că majoritatea provine din mediul rural şi din oraşele mici, de provincie. Jumătate din numărul emigranţilor au vârste cuprinse între 26 şi 39 de ani. Sunt persoane deja formate şi cu un înalt potenţial de muncă. Vânătoarea de creiere a făcut să crească segmentul tinerilor absolvenţi de liceu şi facultate (18-24 ani) la 14%. Oricum, aproape 90% din emigranţii români au studii profesionale, liceale şi superioare, ceea ce reprezintă pentru economiile occidentale un bonus căzut din cer. Datele diferă, în funcţie de sursa de cercetare. În studiul de impact „Liberalizarea pieţei muncii din România. Oportunităţi