Haosul ce a domnit timp de cateva saptamani la Budapesta si intrarea aproape concomitenta a populistilor, destul de primitivi, in guvernele din Slovacia si din Polonia inca le mai dadeau anul trecut apa la moara euroscepticilor. Catastrofistii aflati in criza de subiecte au glosat abundent pe incapacitatea Uniunii Europene de a primi noi membri sau chiar pe un refuz egoist, din partea statelor bogate, de a fi continuata extinderea, din moment ce proiectul de constitutie incepea sa fie respins, iar absenta unei politici comune se permanentiza. In acest context se specula ca i se vor impune Romaniei conditii aproape imposibil de indeplinit pentru intrarea in cercul UE, se vorbea despre noi amanari insotite de o pedagogie umilitoare pentru orice stat suveran. Dar iata ca mult hulita Comisie de la Bruxelles a neutralizat speculatiile, a decis sa nu e buna nici o amanare, a urmarit indeaproape evolutia reformelor interne promise, dar a stiut si sa puna accentul pe eforturile reale facute atat de Romania, cat si de Bulgaria in etapele preliminare. Deci inexistentul "executiv" european exista, el isi calculeaza bine politica interna si nu se lasa destabilizat atat de usor! A fost un moment decisiv care a schimbat tonul: din acea clipa cele doua tari nu mai pareau ca isi "cersesc" primirea in Uniune. Aceasta schimbare a tonului se simte deja in reportajele si analizele, extrem de abundente, ce insotesc primele momente ale noului an in formula europeana de 27 de membri. Brusc, pana si ziarele britanice, care se intreaba periodic la ce e buna Uniunea Europeana, isi amintesc ca se intampla in primul rand justa reunificare a acelei Europe despartite candva de rusinosul zid berlinez. Ba mai mult, se ia in considerare "setea de democratie, de stabilitate si prosperitate" pe care o aduc Romania si Bulgaria in aceasta zona balcanica agitata de mai multe veacuri - ceea ce pentru z