Astazi se comemoreaza 53 de ani de la moartea poetei Elena Farago, ale carei poezii au impresionat generatii de copii, decenii intregi. Copiii de azi si copiii de mâine, la serbari, vor continua sa recite din poeziile Elenei Farago, in special „Catelusul schiop“. Majoritatea scrierilor sale pentru copii sunt in versuri, insa Elena Farago este si autoarea unor carti in proza, la fel de apreciate, de-a lungul timpului, de cei mici: „Sa fim buni“ (aparuta in anul 1922), „Ziarul unui motan“ (1924) sau „Intr-un cuib de rândunica“ (1925). Elena Farago si-a dedicat talentul si energia creatiilor celor mici, numele acesteia fiind asociat exclusiv cu literatura pentru copii, una dintre cele mai dificile de scris. Elena Farago s-a nascut pe 29 martie 1878, la Bârlad, numele adevarat al acesteia fiind Elena Paximade. Scoala si-a facut-o in orasul natal, la pensioanele Varlaam si Drouhet. Apoi a peregrinat prin tara, stabilindu-se definitiv la Craiova, unde a scris cea mai mare parte a operei sale. Volumul „Versuri“, scris la indemnul lui Nicolae Iorga, a fost incredintat Editurii Luceafarul, fiind foarte apreciat de criticii literari ai acelor vremuri. Au urmat volumele: „Soapte din umbra“ (1908), „Traduceri libere“ (1908), „Din taina vechilor raspântii“ (1913), „Soaptele amurgului“ (1920 - premiat de Academia Româna, „Poezii alese“ (1924), „Nu mi-am plecat genunchii“ (1926) si „Poezii“ (1937). In acelasi timp, a scris - cu daruire totala - literatura pentru copii, majoritatea volumelor fiind in versuri: „Pentru copii“ (volumul I a aparut in 1913, iar volumul II in 1920), „Copiilor“ (1913), „Din traista lui Mos Craciun“ (1920 - premiat, de asemenea, de Academia Româna), „Bobocica“ (1921), „Sa nu plângem“ (1921), „A ciocnit un ou de lemn“ (1943), „Intr-o noapte de Craciun“ (1944), „Patru gâze nazdravane“ (1944). Pentru scrierile sale, Elena Farago a fost rasplatita cu multe dist