Mi-a placut 2007. A fost un an bun - poate cel mai bun de pina acum. Boom-ul economic pe care l-a inregistrat Romania imediat dupa aderarea la marea familie europeana, avalansa de investitii si puterea mare de absorbtie a fondurilor comunitare, de neimaginat in urma cu 12 luni, au modificat fata unei tari despre care nu putini erau cei care spuneau ca nu are ce cauta in UE. "Miracolul romanesc", "Revolutie economica in estul Europei", "Marele pas al Romaniei" sint doar citeva din titlurile pe care presa internationala le-a titrat in acest an.
Scandalurile legate de coruptie nu au incetat sa ocupe primele minute ale buletinelor de stiri, dar cele citeva condamnari ale "pestilor mari" si sutele de procese aflate pe rol sint pe cale sa contureze imaginea clara a unei justitii ferme si independente.
300 de km de autostrada finalizati in acest an, o extraordinara relansare a turismului romanesc, amplul program de realizare a retelelor de canalizare la sate, demararea proiectului zonei metropolitane Galati - Braila sint doar citeva dintre succesele unui an pe care specialistii s-au grabit sa-l catalogheze drept cel mai fast din istoria postbelica a tarii.
Asa este, diferendele politice nu au incetat nici in acest an - deh, vechile naravuri sint greu de lepadat - dar asta nu i-a impiedicat pe actorii politici sa inteleaga si sa respecte prioritatile unui popor aflat aproape de capatul rabdarii. Da, nu-mi ascund entuziasmul ca traiesc un moment in care romanii si-au asumat un proiect vizionar de transformare a tarii, de reducere rapida a diferentelor dintre Est si Vest si de adaptare a mentalitatilor...
Textul de mai sus este o parte dintr-un editorial pe care mi-as dori sa pot sa il scriu la inceputul anului viitor. As vrea, asadar, sa avem parte de un 2007 extraordinar, pe masura sperantelor pe care unii dintre noi le
