Viziunea lui Bush de democratizare a Irakului pare sa nu mai aiba simpatizanti In ultimele saptamini, imaginea presedintelui Bush s-a oglindit mai mult ca niciodata in criza din Irak. Un George W. Bush surprins din ce in ce mai des cu privirea pierduta, confuza, pare a fi devenit emblema exportului de democratie americana in Orientul Mijlociu. Iar situtia din Irak este in acest moment un dezastru fara echivoc. Toate rapoartele oficiale, democratice sau republicane, europene sau americane, arata ca lucrurile se deterioreaza, conflictele dintre sunniti, siiti si kurzi conturind un razboi civil de durata. Sondajele de opinie arata ca majoritatea europenilor si americanilor considera ca razboiul din Irak a fost pierdut, in timp ce democratii americani, care au luat de curind puterea in Camera Reprezentantilor si in Senat, acorda o mai mare importanta posibilei retrageri rapide a fortelor armate din Irak. Insa Bush nu pare dispus sa-si recunoasca prea usor greselile sau sa-si schimbe strategia. Singurul compromis pe care l-a acceptat a fost la nivelul limbajului. Astfel, presedintele SUA a evoluat de la fraza din noiembrie „Cu siguranta cistigam", la modesta constatare din zilele trecute: „Nici nu cistigam, nici nu pierdem". Chiar si paralela intre esecul american din Vietnam si evolutia conflictului din Bagdad a fost relativ aprobata de Bush, iar „razboiul impotriva terorismului" a decazut in topul sintagmelor in favoarea „razboiului ideologic" si „lupta valorilor". Insa compromisurile lui Bush par destul de fragile. In pofida efectelor negative ale politicii de „cowboy", Bush pare sa parieze pe aceeasi strategie, declarind ca 2007 va fi un an al "alegerilor dificile si sacrificiilor suplimentare" in Irak. Astfel, pentru a ajuta irakienii „sa-si puna in aplicare ideile si idealurile", presedintele american este asteptat zilele acestea sa anunte largirea efectivul de 140.