Pentru politicieni si, in general, demnitari, anul 2006 a fost un an bun, chiar imbelsugat. Asa reiese din declaratiile lor de avere actualizate. Multi, foarte multi au avut in indemnizatii si alte venituri, legate transparent de exercitarea functiei, doar un mizilic. Conturile li s-au ingrasat indeosebi din afaceri personale sau din surse bugetare varsate pe alte cai in buzunarul lor. Cand e vorba despre afaceri transparente si legale, greu sa spui ceva. Chiar daca afli cu surprindere ca un geniu parlamentar a izbutit sa vanda niste actiuni unei firme, unde de altfel e actionar semnificativ, cu de vreo opt ori mai mult decat pretul pietei. Baftos, ca alte personaje acum doi ani, la bursa. Ciudateniile de acest gen explica de ce onorabilii parlamentari se feresc ca dracul de tamaie sa adopte Legea Agentiei Nationale de Integritate fara a o goli de continut. Desi e vehement ceruta de Comisia UE. Declaratiile de avere scot la iveala si aspecte care n-au nimic comun cu onestitatea si austeritatea cu care trebuie gestionat banul public. Presedintele Camerei Deputatilor, Bogdan Olteanu, a incasat, ca membru in comisiile de privatizare BCR si CEC, aproape 1,5 miliarde de lei, de trei ori mai mult decat de la Parlament. Gheorghe Barbu, ministrul muncii, a luat si el un miliard pe aceeasi cale. Ii depaseste Sebastian Vladescu, ministrul finantelor, cu 1,8 miliarde de la BCR si CEC. Ca si seful Fiscului, Sebastian Bodu. Legea e deliberat croita stramb. Sume imense se scurg de la buget, prin AVAS, catre sumedenie de demnitari, pentru efortul de a participa cand si cand la sedintele unor comisii de privatizare. Or, pentru multi, asta ar trebui sa se afle in fisa postului pentru care iau leafa. La ce sa vegheze ministrul finantelor, daca nu la banul public?!