Anul trecut a fost Anul Pasolini in Italia, asa ca anul acesta Zilele Filmului Italian de la Bucuresti l-au omagiat pe unul dintre cei mai vizionari si originali creatori din Italia ultimului secol. Personalitatea lui Pier Paolo Pasolini e coplesitoare si opera lui e inca de o uimitoare actualitate. Poet, prozator, dramaturg, actor, regizor - Pasolini s-a impus in cinematograful italian, european si mondial prin reintoarcerea la origini, la o naivitate si inocenta primordiale, prin maniera extrem de directa si simpla/simplificata de a aborda opere si teme fundamentale din cultura lumii. Simplitate studiata, esentializare, epurare la care doar marii creatori ajung. Ca orice intelectual respectabil din Italia acelor ani, Pasolini a fost un angajat - un comunist inteles in sensul lui militant-progresist occidental. E evidenta partea utopica a lui Pasolini in Appunti per un orestiade africana/Note pentru o orestiada africana (1969-1973) si-n Appunti per un film sull’ India/Note pentru un film despre India (1968), prezentate in festival - o premiera in Romania. Sunt schite pentru doua filme pe care Pasolini n-a apucat sa le mai faca - documente si marturii despre personalitatea regizorului. O premiera in Romania e si Comizi d’amore/Mitinguri de amor (1964), documentar-ancheta despre mentalitatea italienilor atunci cand vine vorba de viata sexuala, tabuuri, obiceiuri legate de sex... Destul de datat, de o actualitate limitata, Comizi d’amore ramane doar ca marturie despre etapa in care se afla mentalitatile Italiei (cu diferentele de rigoare intre Nord si Sud, intre sat si oras) in anii 1960. Che cosa sono le nuvole/Ce sunt norii (1968) e un episod (delicios) dintr-un film in sketchuri (Capricio all’ italiana), la fel cum e La Ricotta/Casul, dintr-un alt film in sketchuri - Laviamoci il cervello (1962). Ambele inedite in Romania. E uimitor de proaspat Ucellacci e u