In Declaratia de constituire aGrupului pentru Dialog Social din 31 decembrie 1989, data publicitatii in limbile romana, franceza, engleza si germana, se preciza :"Grupul pentru Dialog Social este o instanta de reflexie critica asupra problemelor fundamentale care framanta societatea civila romaneasca, asupra inserarii ei in contextul european: civilizatie - cultura - politica - societate civila - ecologie. El este un grup de dezbateri intre intelectuali de diverse profesii, care isi propune sa prospecteze caile de evolutie si organizare ale acestei societati, o evolutie bazata pe valorile umane si pe drepturile omului. Grupul pentru Dialog Social isi propune sa fie un laborator in care economisti, sociologi, politologi, istorici, filosofi, urbanisti, scriitori, teologi sa gaseasca impreuna strategiile si solutiile de care societatea romaneasca va avea nevoie in viitorul imediat. (...) Temele de dezbatere vor fi: pluralism, sindicate libere, parlament, partide politice, libertati civile, drepturile omului, separarea puterilor in stat, cultura si valorile ei, ecologie, urbanism etc.". In 20 ianuarie 1990Grupul pentru Dialog Social lansa revista 22, in al carei prim editorial-program sunt reluate temele pluralism, partide politice, alegeri libere, sindicate independente, parlament, adaugandu-se:" pentru a fi intreaga, aceasta democratie (...) trebuie sa aiba resorturile economice reale, institutii ale unui stat de drept, o viata sociala in care interesele tuturor categoriilor socio-profesionale sa fie corect reprezentate". Pentru majoritatea semianalfabeta in materie de democratie si societate deschisa, cuvintele din program erau aproape de neinteles, descriind doar un vis ascuns, o speranta renascuta peste noapte; cu cultura politica de azi, recunoastem cu usurinta in programulGDS si al revistei 22, formulat in urma cu 18 ani, chiar aria criteriilor politice de aderare