Ziua de Bobotează marchează sfârşitul ciclului de sărbători dedicate Anului Nou si este închinată purificării mediului înconjurător, în special a apelor, de forţe malefice. De Bobotează se colindă, se soroceşte vremea şi belşugul holdelor în următorul an, se deschide cerul şi vorbesc animalele. La riturile creştine de sfinţire a apei, de botezare a credincioşilor, de scufundare a crucii în apă, poporul a adăugat numeroase practici de purificare: stropirea, spălatul sau scufundarea rituală în apa râurilor sau lacurilor, strigături şi zgomote, aprinderea focurilor, afumarea vitelor şi a anexelor gospodăreşti.

După Bobotează

nu se spală rufe

timp de nouă zile

Una dintre cele mai importante tradiţii vizează apa. În ziua de Bobotează are loc slujba Sfinţirii Apelor. Dacă localitatea se află în apropierea unui lac sau al unui râu, slujba are loc la marginea apei. Dacă este destul de frig, se pregăteşte o cruce de gheaţă pentru a marca locul slujbei, iar la sfârşit preotul aruncă în apă o cruce de lemn pe care feciorii satului se reped să o scoată, chiar dacă este ger de crapă pietrele. Celui care aduce crucea la mal îi va merge bine tot anul şi va fi ferit de rele. Se spune că apa sfinţită astăzi are puteri miraculoase. Ea nu se strică niciodată, cu apa sfinţită urmând să se stropească vitele şi nutreţul lor. Tradiţia populară spune că după Bobotează nu se spală rufe timp de nouă zile, pentru că se consideră a fi un păcat să fie „spurcată” apa care a fost sfinţită. De asemenea, în Ajunul Bobotezei dar şi în cele trei zile câte se sărbătoreşte Boboteaza, sunt interzise certurile în casă şi nu se dă nimic cu împrumut, pentru că se dă astfel altcuiva belşugul din casă. Ca alimente rituale, de Bobotează sunt specifice piftia şi grişul fiert.

Fetele au trei zile la dispoziţie pentru

a-şi afla ursitul

Fetele de măritat