Inteligenta esuata. Teoria si practica prostiei de Jose Antonio Marina Asa cum exista o teorie a inteligentei umane, la fel de bine ar putea lua nastere si o teorie a prostiei. Pornind de la aceasta premisa, Jose Antonio Marina realizeaza o abordare originala si atractiva a prostiei. Esecul inteligentei, asa cum numeste eufemistic Marina prostia, explica unele dintre fenomenele cele mai dramatice ale istoriei recente, printre care ororile naziste si comuniste. Insa efectele prostiei nu se resimt doar pe plan politic si social, acestea continua sa provoace esecuri si in planul individual, in cel cotidian al cunoasterii, al vointei ori afectiv. Date fiind raspândirea ei si raul pe care il genereaza, prostia este o amenintare pentru specia umana, crede autorul, iar intre primele masuri de aparare se afla dezvaluirea cauzelor si mecanismelor ei. „Fascinatia pentru capacitatea creatoare a inteligentei umane m-a indemnat sa studiez cu pasiune mecanismele, secretele acestei minunate energii care consta in a putea face mult cu foarte putin. Un artist care are la dispozitie doar un pix si o bucata de hârtie poate transfigura realitatea. Inteligenta scoate la lumina multe lucruri, rezolva multe probleme“, spunea autorul lucrarii. Jose Antonio Marina s-a nascut in 1939, fiind scriitor spaniol, profesor si cercetator in domeniul fenomenologiei, psihologiei genetice si lingvisticii, cap de afis, impreuna cu Fernando Savater, al filosofiei spaniole din ultimele decenii. Prima carte i-a aparut in 1992 si, de atunci, atât premiile obtinute - intre care se numara Premiul National pentru Eseu sau Premiul Juan de Borbón pentru cea mai buna carte a anului, cât si milioanele de cititori au facut din el una dintre cele mai importante 25 de personalitati ale Spaniei contemporane. Dintre principalele volume amintim: „Teoria de la inteligencia creadora“ (1993), „Diccionario de los sentimient