Dupa ce generatia postbelica a asteptat in zadar, cu ochii la cer, sa vada avioanele americane aterizand la Baneasa, iata, veni si randul nostru, al generatiei postdecembriste, sa privim spre cerul cu stele, dar de data asta cu o speranta implinita: Romania a intrat in UE.

Dupa ce generatia postbelica a asteptat in zadar, cu ochii la cer, sa vada avioanele americane aterizand la Baneasa, iata, veni si randul nostru, al generatiei postdecembriste, sa privim spre cerul cu stele, dar de data asta cu o speranta implinita: Romania a intrat in Ue. Un loc unde gazdele, de data asta europeni ca si noi, si-au tinut pana acum cuvantul. Iata-ne proaspeti membri ai "Clubului de cinci stele" de la Soare Apune, cu legitimatia in mana si cu toate "credentialele" in buna regula. Presedintele Basescu, marinar norocos si vesnic la datorie, a dezvoltat chiar o teorie a accesului in clubul elitei europene, atentionandu-ne ca, odata asezati la masa, nu putem comanda decat atat cat putem plati, riscand altminteri dispretul gazdelor.

Ne bucuram ca intram, dar parca ne si temem cumva. Ne bucuram pentru ca de la 1918 incoace, romanii n-au trait clipe mai mari decat acestea si pentru ca, de drept si de fapt, noi am fost totdeauna in Europa, absenta de 50 de ani fiind strict politica. Ne temem pentru ca nu stim prea bine ce ne asteapta, intram intr-o casa ultraluxoasa, in care ne simtim stingheriti. Ne temem pentru ca nu intram pe deplin primeniti, ci taram dupa noi o clasa politica corupta pana in radacini, scursuri hotesti si mafii de tot felul, toata "mana a doua" a nomenclaturii comuniste, deghizata in partidele la putere si in afacerile cele mari. Ne temem pentru ca vom fi "colegi de Ue" cu fosti turnatori si tortionari inca nedeconspirati, cu fosti activisti comunisti ajunsi in pozitii incomparabil mai grase decat pe vremuri, cu cameleonii din "Lista lui Turcu" si cu imb