Biserica Ortodoxa Româna (BOR) priveste noua Lege a cultelor ca pe propria victorie si o apara de criticile si acuzatiile venite din partea organizatiilor neguvernamentale din tara, dar mai ales de cele formulate de institutii occidentale influente. Legea cultelor a fost adoptata pe neasteptate de parlament la mijlocul lunii decembrie, iar presedintele Basescu s-a grabit sa o promulge inainte de Anul Nou, desi primise avertismente serioase chiar dinspre Washington. Reprezentanti ai Comisiei Statelor Unite pentru Securitate si Cooperare in Europa, o institutie mai cunoscuta sub denumirea de Comisia Helsinki, i-au trimis sefului statului o scrisoare in care isi exprimau ingrijorarea privind „gravele neajunsuri“ ale noii legi, indemnându-l sa o retrimita spre dezbatere parlamentului. Traian Basescu fie nu a luat in serios avertismentul congresmenilor americani, fie a fost prost sfatuit de consilierii sai de la Cotroceni, fie a vrut sa faca un cadou inaltilor prelati pe care nu i-a prea luat in serios când se afla in opozitie si de care ar putea avea nevoie in bataliile sale viitoare. Legea cultelor pune de acum in discutie orice carte, piesa de teatru, declaratie publica sau comentariu care are vreo legatura cu Biserica. Articolul 13 al legii interzice „orice forme, mijloace, acte sau actiuni de defaimare si invrajbire religioasa“, fiind in acelasi timp interzisa explicit „ofensa publica adusa simbolurilor religioase“. Libertatea religioasa este de fapt pusa sub semnul intrebarii, fiindca orice opinie despre un cult sau altul ar putea fi taxata drept ofensa. Astfel, punerea in discutie a cazului de la Tanacu, unde a fost omorâta in chinuri o calugarita sub obladuirea BOR, a dosarelor de securitate ale inaltilor ierarhi, precum si a legaturilor ciudate dintre acestia si Gigi Becali intra sub incidenta legii. Dincolo de aceste incalcari ale dreptului la opinie, ceea ce ar