Primarii doljeni au tinut sa fie in rând cu colegii din tara atunci când a venit vorba de sarit in barca altui partid in cei doi ani si jumatate care au trecut de la alegerile locale. In timp ce in tara media migratiei politice atinge 27% in rândul alesilor locali, nici edilii din judet nu s-au lasat mai prejos si au dus media la 23%. Conform unui studiu recent realizat de Institutul pentru Politici Publice din Bucuresti, inainte de intrarea in vigoare a Legii antimigratie nr. 249/2006 au trecut la alte partide 27% din cei peste 3.000 de primari din tara. Conform documentului publicat recent, cei mai câstigati de pe urma actului normativ care a legat gospodarii-sef de „glie“ au iesit democratii si liberalii, chiar initiatorii legii, care au reusit sa atraga in cei peste doi ani care au trecut de la alegerile locale aproape 600 de primari de la partidele de opozitie. Practic, studiul arata ca, in fiecare zi care s-a scurs din 2004, un edil-sef a parasit formatiunea politica pe listele careia a fost ales, depunându-si adeziunea la alt partid. Potrivit legii, in prezent orice ales local care schimba oficial partidul pe listele caruia a fost ales isi pierde mandatul. PD si-a dublat numarul de primari In Dolj a fost reeditata in 2006 situatia de la nivel national, unde partidele au profitat de la aparitia Legii nr. 249/2006 pentru a atrage de partea lor cât mai multi primari. Din cei 111 gospodari-sef din judet, 26 au decis sa schimbe formatiunea politica sub culorile careia au fost alesi, majoritatea acestora alegând Partidul Democrat (18 primari). De altfel, democratii au marit cu peste 100% numarul primarilor care au ales acest partid, procent mentinut de democrati in toata tara. Alta formatiune care si-a marit numarul de edili este PNL, care din 2004 a bifat pe lista in judet alti trei primari. Din batalia pentru câstigarea edililor, marele perdant al celor doi ani po