SUFERINTA Aceasta capitala a noastra a avut de-a lungul timpului o catedrala, 800 de biserici ortodoxe.
Cand intru in curtea Manastirii Antim si o vad ciuntita, amputata, micsorata, ma simt vinovata. Cand vad Biserica Olari sau Biserica Doamnei ascunsa intre blocuri, mi-e rusine. Cand citesc povestea distrugerii bisericilor Bradu Staicu, Sfanta Vineri Herasca, ma intreb ce pacate grele apasa pe destinul nostru colectiv. Cand vad imaginile de la distrugerea Manastirii Vacaresti, sangele meu se infierbanta si ma doare. De fiecare data intrebarea "De ce?" galopeaza prin mine si ma trezesc culpabila. Citez din Geo Bogza: "Picatura - L-am intrebat - Cum ai putut comite o asemenea grozavie?
Mi-a raspuns - a fost picatura care a umplut paharul.
Atunci eu - Bine, dar paharul e gol.
Iar el - N-are a face.
Si atunci mi-am dat seama cat de solida e filozofia celor care mananca mielul pentru ca vreun stramos al acestuia le-ar fi tulburat apa din care se adapau (Vineri, 1969, 9 luni)". "Bucurestii au fost un oras cu foarte multe biserici. Aproape pe fiecare strada era o biserica. Insa multe dintre ele au fost daramate pana-n timpul nostru." (Constantin Bacalbasa "Bucurestii de altadata").
ORASUL LUI BUCUR. Bucurestii, oras al lui Bucur aflat la rascruce de drumuri, la rascruce de civilizatii, trecut adesea prin foc, cutremure, razmerite, popoare migratoare, principi rai, tradare, tavaluguri politice, a fost gazda-vatra nu numai pentru romani, ci pentru tot felul de semintii: armeni, tatari, evrei, greci, italieni, unguri, ucraineni si atatia altii.
Vointa lui Dumnezeu i-a facut sa se aseze si sa-si construiasca lacasul lor de cult. Asa ca aceasta capitala a noastra a avut de-a lungul timpului o catedrala, 800 de biserici ortodoxe, poate chiar mai multe, sute dintre ele disparute, biserici romano-catolice topite aproape cu desavarsire, gre
