Aproape 100.000 de firme sunt prinse în lanţurile economiei de troc Schimburile efectuate prin intermediul sistemului de compensări au crescut spectaculos în ultimii ani, de la echivalentul a 29 de milioane RON în 1999, la peste 32 de miliarde de lei în 2005. În această reţea au fost implicate, în total, 97.568 de societăţi comerciale. Această evoluţie arată în primul rând că, procentual vorbind, ponderea "economiei de troc" în Produsul Intern Brut (PIB) a crescut de la 3% în anul 2000 la peste 11% din PIB în 2005. Cum funcţionează lanţurile de compensare Două sau mai multe societăţi intră în relaţii de compensare reciprocă (sau în lanţ) atunci când între ele plăţile în cash sunt dificile şi, în plus, mărfurile astfel schimbate sunt utile fiecărei părţi. Exemplul clasic ar fi între o exploatare minieră şi o termocentrală: mina livrează cărbuni unităţii energetice, iar aceasta din urmă oferă în schimb curent electric, cele două partenere decontându-şi datoriile una faţă de cealaltă. "Într-un sistem de compensare sunt luate în calcul doar valorile cele mai mici trecute pe facturi, în sensul că dacă o parte vine cu 80 de milioane şi cealaltă doar cu 50, se vor compensa reciproc doar 50 de milioane. Societatea care a emis factura mai mare va rămâne cu o valoare reziduală", ne-a declarat, ieri, Sorin Cristian Niţă, directorul Direcţiei IT din Ministerul Economiei şi Comerţului. El a precizat că în sistem "nu are rost să intre societăţile care au de compensat sume mai mici de 10.000 RON (100 de milioane de lei vechi), dar, pe de altă parte, compensările în valori situate peste pragul celor 10.000 RON trebuie să treacă prin aceste proceduri". De regulă, într-un proces de compensare sunt implicate două-trei societăţi, dar "am avut şi un record de 17 firme în acelaşi lanţ", a spus Cristian Niţă, care este şi unul dintre fondatorii sistemului. El îşi aminteşte că, la un mom