fosta securitate, au fost respinse cu indignare de înaltul prelat. Riguroasă, Biserica Catolică poloneză a anchetat acuzaţiile formulate împotriva preotului. A ajuns la concluzia că, fosta securitate, au fost respinse cu indignare de înaltul prelat. Riguroasă, Biserica Catolică poloneză a anchetat acuzaţiile formulate împotriva preotului. A ajuns la concluzia că, într-adevăr, Stanislaw Wielgus a colaborat cu serviciile de informaţii externe. Imediat, Vaticanul i-a cerut să renunţe la înalta demnitate. Patetic şi cu lacrimi în ochi, arhiepiscopul i-a anunţat pe credincioşi în timpul slujbei de duminica trecută că se retrage. Pe aceiaşi credincioşi pe care îi minţise cu doar o lună în urmă.

Pe de altă parte, istoricul Stejărel Olaru a anunţat recent descoperirea unor documente potrivit cărora Preafericitul Patriarh Teoctist, capul Bisericii Ortodoxe Române, ar fi fost cel puţin agent de influenţă al fostei Securităţi. Atitudinea Patriarhiei, diametral opusă celei a Bisericii Catolice, nu a întârziat. Potrivit BBC, "Patriarhia nu va cere CNSAS verificarea informaţiilor cu privire la presupusele legături între şefii Bisericii şi fosta Securitate, pentru că ar însemna ca acestor informaţii să li se dea prea multă importanţă". A nu căuta adevărul, atunci când îţi stă în putinţă, sau a nu cere căutarea lui înseamnă, la fel ca în cazul prelatului polonez, a minţi.

Suntem obişnuiţi să credem că un preot nu minte şi nici nu poate să o facă. Este în afara harului său. Cum să mintă omul lui Dumnezeu, cel căruia îi mărturisim toate păcatele la Sfânta Taină a Spovedaniei? Unele atât de apăsătoare, încât mintea le refuză şi le ţine ascunse în străfunduri până sub patrafirul duhovnicului.

Cum să mintă preotul care cunoaşte mai bine decât oricine semnificaţiile complexe ale poruncii a noua: "Să nu mărturiseşti strâmb împotriva aproapelui tău" (leşirea 20,16)? Cum să