In proiectul de strategie postaderare propus de Guvern nu se face nici o referire la Agentia Nationala de Integritate (ANI), masura-cheie ceruta de Bruxelles pe lista cu patru obiective urgente in domeniul Justitiei. Neinfiintarea acestei institutii independente, care sa verifice averile, incompatibilitatile si conflictele de interese ale demnitarilor, ar duce la activarea clauzei de salvgardare pe Justitie, prin care sentintele romanesti n-ar mai fi recunoscute in spatiul UE. In luna decembrie, comisarul pentru Extindere Olli Rehn i-a cerut personal premierului Calin Popescu Tariceanu sa convinga grupurile politice din Parlament de necesitatea infiintarii acestei agentii cu puteri reale, si nu in formula diluata pe care a propus-o Camera Deputatilor. Raspunsul premierului a fost ca, in baza principiului separarii puterilor in stat, decizia tine strict de Parlament. Dintre cele patru obiective urgente trasate de Bruxelles nu se regaseste decat combaterea coruptiei in administratia publica, care figureaza vag, fara masuri precise. Sunt omise controlul averilor demnitarilor si al conflictelor de interese, la fel ca si orice referire la membrii Consiliului Superior al Magistraturii, criticati de Bruxelles pentru reticenta la reforma. Acceptand lista de patru prioritati, Romania s-a angajat "sa asigure un proces judiciar mai transparent si mai eficient, mai ales prin sporirea capacitatii si responsabilitatii CSM". Nu insa in strategia postaderare a Guvernului, care vorbeste de transparenta doar in privinta "comunicarii dintre judecatori/procurori si justitiabili/presa". In timp ce pe lista de prioritati a Comisiei Europene figureaza "continuarea investigatiilor profesioniste si impartiale in ce priveste acuzatiile de mare coruptie", strategia postaderare considera prioritara "cresterea eficientei DNA". De remarcat ca in ultimele rapoarte de monitorizare ale Comisiei Eu