Eliminarea taxelor vamale va determina o creştere de 300% a vânzărilor de ecrane cu cristale lichide Epoca televizoarelor clasice, cu tub cu rază catodică (CRT) este pe sfârşite. În momentul de faţă, consumatorii au de ales între două tehnologii aflate într-o competiţie din ce în ce mai dură: plasmele versus LCD-uri. După supremaţia plasmelor în 2005, anul trecut LCD-urile s-au impus în forţă de piaţa românească. "2006 poate fi considerat un punct de inflexiune în evoluţia vânzărilor de televizoare LCD. Deşi nu dispunem de bilanţurile aferente, putem afirma că acestea au câştigat foarte mult din volumul vânzărilor pe piaţa noastră", a declarat, pentru Adevărul, Cătălin Pătrăşescu, Managing Partner SmartPoint. Practic, consumatorii trebuie să aleagă între două tipuri diferite de sisteme cu ecran plat. Dar care dintre acestea este mai bun? Ecranele plasmelor şi LCD-urilor pot părea asemănătoare, însă ecranul plat şi profilul subţire reprezintă locul unde asemănările se termină. Ecranele plasmei utilizează o matriţă alcătuită din celule foarte mici de sticlă umplute cu gaz. Curentul electric aprinde gazul din fiecare celulă, astfel că acestea strălucesc cu o anumită intensitate, formând imaginea. Ecranele LCD sunt "sandviciuri" lichide între două plăci de sticlă polarizată. Imaginile sunt create prin modificarea încărcăturii electrice aplicate cristalelor. Fiecare dintre tehnologii are punctele slabe şi atuurile ei. Cel mai evident atu al LCD-urilor, care le-au şi impus pe piaţa autohtonă, rămâne, însă, preţul, mult mai accesibil. În mod tradiţional, tehnologia LCD a fost utilizată pentru ecrane mai mici, iar cea a plasmelor, pentru ecrane mai mari. "În prezent, lucrurile au luat o întorsătură, în sensul că ecranele LCD au dimensiuni tot mai mari. Utilizarea tehnologiei LCD pentru ecrane mai mari este, încă, mai scumpă comparativ cu cu cea a plasmelor, însă, în timp,