Concentrandu-se in segmente colaterale, cu slaba functie sociala, ale economiei si dand roade, prin structura sa, doar pentru paturi subtiri de populatie, cresterea economica de genul celei obtinute in 2006, chiar daca puternica (vezi R.l. 03.01.2007), duce mai degraba catre o economie de fite decat catre una temeinica, apta sa reziste la intemperii si sa iasa din pozitia marginala la care o va trimite inevitabil, in conditiile apartenentei la UE, nivelul ei actual. Un element strict nou aparut in 2006 - dar cu implicatii profunde si severe pentru viitorul in interiorul UE - l-a constituit rasturnarea situatiei de pe piata fortei de munca, dupa numai trei-patru ani de la deschiderea pe care a reprezentat-o renuntarea de catre tarile din spatiul Schengen la obligativitatea vizei pentru romani. In urma plecarii cetatenilor ei cu milioanele la munca in strainatate, Romania, cu o mare viteza, a ramas fara forta de munca de o anumita calificare, indeosebi in sectoare precum industria si constructiile, dar si ocrotirea sanatatii si invatamantul. La o perioada scurta dupa grave tensiuni create de surplusuri pe piata muncii, forta de munca abun-denta si calificata a ajuns deja de domeniul trecutului si nu mai constituie un atu pentru Romania. Optiunea inevitabila este aducerea de forta de munca din tarile situate si mai la Est, astfel Romania urmand a pierde investitiile vestice ce ar putea continua sa vina in tara. Inca si mai si, pentru prima data dupa declansarea exodului masiv, trimiterile in tara de bani de la romanii aflati la munca in strainatate au incetat sa mai creasca, ba au dat chiar inapoi, contribuind oricum cu mult mai putin la acoperirea deficitului din platile externe. Cu alte cuvinte, migratia romaneasca a devenit intr-o buna masura emi-gratie, transformare probabil in legatura cu legalizarea imigrantilor indeosebi in Spania si Italia. Cert este ca nu s