Daca Miron Cozma va fi eliberat pe baza raportului intocmit de comisia inchisorii Rahova, atunci acest loc de detentie va intra in istoria sistemului penitenciar ca un experiment de succes.
Toate teoriile ce semnaleaza ca experientele spatiulului penitenciar, traumatizante, mutileaza personalitatea, ingreuneaza reintegrarea sociala, multiplica infractiunile sunt contrazise de documentul pe baza caruia justitia a decis, in prima instanta, ca Miron Cozma merita sa fie liber mai devreme cu opt luni.
Dupa 8 ani de puscarie, instigatorul minerilor din Valea Jiului este evaluat ca avand o personalitate cu bun potential, nivel de inteligenta peste medie, o buna imagine de sine, tendinta de a se impune ca lider si potential creativ ridicat.
Penitenciarul Rahova ar putea sa amelioreze viziunea producatorilor serialului „Oz, inchisoarea federala” despre viata in detentie: ucigasul in serie calmat de „activitati cu caracter educativ”, pictura, scenografia si artizanatul prizate in loc de cocaina, sahul care potoleste taisul cutitului.
Vreun sociolog francez va dori cu siguranta sa continue „A supraveghea si a pedepsi”, a lui Michel Foucault, cu un studiu asupra lui Miron Cozma, liderul minerilor, instigator la violenta sociala si la distrugere, la rasturnarea puterii in stat, dictator, manipulator si lacom care s-a transformat intr-o Penelopa ce tese o panza in asteptarea iubirii si a libertatii.
Spa-urile, clinicile psihiatrice, statiunile exotice, salile de yoga sunt obligate, dupa Miron Cozma, sa-si schimbe filosofia, iar Penitenciarul Rahova ar putea sa fie cel mai bun centru de tratament al tuturor maladiilor modernitatii, un produs turistic de atractie al Romaniei.
Motivatia produsa de expertii de la Rahova sa fie scrisa pe fiecare pliant publicitar: „A manifestat interes deosebit pentru activitatile c
