La şase ani de când au fost descoperite, doar patru astfel de bijuterii din 15 au fost recuperate de autorităţi datei de 15 ianuarie, iar publicul va avea acces la ele cel puţin o lună şi jumătate, după cum ne-a declarat Paul Damian, directorul adjunct al MNIR.

O delegaţie română formată din reprezentanţi ai mai multor instituţii, printre care Ministerul Culturii şi Cultelor şi Poliţia Română, a adus în ţară cele patru brăţări dacice, preluate de la poliţia germană. Au fost arătate, pentru prima oară în public, luni seara, la Parchetul Instanţei Supreme. În prezent, se găsesc în depozitul tezaurului Muzeului Naţional de Istorie, la care au acces doar două persoane, urmând ca la începutul săptămânii viitoare să fie expuse vizitatorilor. În acest sens, s-au luat "măsuri excepţionale" de pază, suplimentându-se numărul jandarmilor, ne-a declarat Paul Damian, directorul adjunct al MNIR. Cele patru brăţări dacice, obiecte de patrimoniu naţional, care aparţin epocii geto-dacice clasice (secolele II î Hr-I d.Hr.) şi care se presupune că ar fi aparţinut unor conducători politici ai geto-dacilor, fac parte dintr-un număr de 27 piese din aur, dintr-un total de 822 de obiecte descoperite în spaţiul locuit de geto-daci.

Alte două brăţări, localizate

În septembrie 2006 a fost descoperită o altă brăţară dacică din aur la unul dintre standurile Expoziţiei Bienale de la Grand Palais din Paris, fiind confiscată de statul francez. "Cea de-a cincea brăţară este încă în Franţa şi ar trebui expertizată în jurul datei de 15 ianuarie, după care judecătorii trebuie să ia o decizie în privinţa repatrierii ei. Brăţara a făcut obiectul unei încercări de vânzare din partea unor comercianţi. Ea va fi înapoiată statului român fără răscumpărare", ne-a spus Virgil Niţulescu, secretar general în Ministerul Culturii şi Cultelor. Acesta a precizat că "există indicii cu privire la loca