Ratarile se razbuna in economie ca si in fotbal, indiferent daca atacantul trage pe langa poarta din nepricepere ori suteaza intentionat in bratele portarului.
Ratarile se razbuna in economie ca si in fotbal, indiferent daca atacantul trage pe langa poarta din nepricepere ori suteaza intentionat in bratele portarului.
Iata un exemplu: reculul PIB-urilor est-europene de pana in 1991-1993 n-a luat pe nimeni prin surprindere. Economiile trebuiau sa se reaseze pe o structura noua. Dar numai noi si bulgarii am ajuns din nou in recesiune in a doua parte a anilor â90. Romania si Bulgaria s-au reintors asupra temelor abordate, deoarece cresterea nu fusese sanatoasa. Polonia si Cehia au mers inainte fara intrerupere. Asa s-au impartit si candidatele la integrare in doua valuri: "liberalistii" si "gradualistii". Cei care au introdus reformele repede au reusit sa opreasca degradarea mediului, invatamantului si sanatatii, ceilalti au primit asistenta FMI ca sa-si controleze deficitele.
Putem merge si mai departe cu comparatiile. Clasamentul competitivitatii pozitioneaza primul val de aderare intre locurile 25 (Estonia) si 48 (Polonia). Romania si Bulgaria se gasesc hat, departe, dincolo de pozitia 60. Fruntasii integrarii au fost premiati cu investitii straine, care le-au permis sa-si duca PIB-urile la peste 10.000 de euro/locuitor. Codasii nu ajung nici la 5.000.
Deci e clar: cresterea sanatoasa a veniturilor nu poate avea loc decat in tandem cu majorarea productivitatii, altfel ocaziile irosite se razbuna. De pilda, n-ar trebui sa ne mire daca bilantul acestui deceniu va evidentia ca mai mult de jumatate din migratia fortei de munca dinspre Estul spre Vestul Uniunii Europene va fi constituita din romani si bulgari. E limpede ca lipsa utilajelor si managerilor, verificata de topul competitivitatii, determina lucratorii sa se duca acolo unde forta d
