Alexandru Dobrescu Imaginati-va ca, intr-o buna zi, cersetoarea nelipsita duminica de pe aleea dintre poarta si intrarea in lacasul Mitropoliei, din a carei baiguiala trecatorii deduc ca n-are ce sa le dea de mancare celor trei copii, primeste de la un milostiv o bancnota de 500 de Euro. Si mai imaginati-va ca, dupa ce-i multumeste lui Dumnezeu pentru nesperatul dar, sarmana femeie isi cumpara de toti banii cel mai scump parfum frantuzesc de pe piata. Iresponsabilitate! va zice un cititor cu scaun la cap. Fictiune! va exclama un altul cu picioarele pe pamant.
Din pacate, gesturile iresponsabile de felul aceluia sugerat mai inainte sunt rupte din realitate. Nu e multa vreme de cand directorul Complexului national muzeal "Moldova" cersea prin ziare si pe la televiziuni bani pentru consolidarea Palatului Culturii. Si e de presupus ca recursul la coarda sensibila a iesenilor va fi pacalit vreo cativa fraieri, sincer doritori sa contribuie la salvarea edificiului. Nu e, de asemenea, prea mult timp de cand tocmai cladirea ce urma a fi restaurata a fost prefacuta intai in bazar, pe urma in local de nunti, din - s-a motivat - nevoia de fonduri pentru restaurare.
Ca Palatul Culturii este aproape o ruina, stiam demult. Dupa cum stiam si ca, de bune decenii, consolidarea lui a inghitit sume fabuloase, cu care - pretindea un constructor - s-ar fi putut ridica macar doua palate identice. Asta pentru ca niciodata banii alocati pentru refacerea lui nu s-au regasit in lucrarile executate. Constructia palatului a inceput cu un mare scandal financiar, repetat ulterior in variante adaptate imprejurarilor, incat ceea ce s-a petrecut la sfarsitul anului recent incheiat nu reprezinta decat perpetuarea unei traditii deloc onorabile.
Asadar, in toamna trecuta, conducerea Complexului s-a trezit, precum imaginara cersetoare, in posesia unei gramezi de bani, pri
