Pe fondul scepticismului general pe care-l impartasim cu privire la eficienta justitiei in cazurile de coruptie si escrocherie, ultimele zile ale anului 2006 ne-au demonstrat ca justitia totusi functioneaza, atunci cand se face in Franta, si nu pe malurile Dambovitei. In iuresul sarbatorilor si al euforiei generate de aderarea laUE, stirea Agentiei France Presse despre deschiderea procesului lui Adrian Costea la Paris a trecut aproape neobservata, desi era extrem de importanta. Fostul consilier personal al lui Ion Iliescu va fi judecat pentru coruptie, fiind acuzat de deturnare de fonduri in valoare de aproape 8 milioane de euro, proveniti din afaceri cu statul roman intre 1992-1996. Suma ar fi fost folosita nu numai in beneficiul propriu, ci si al unor demnitari romani si, mai ales, pentru finantarea campaniei din 1996 a fostului presedinte Iliescu. Printre cei banuiti ca au beneficiat de bijuterii, haine de lux, vacante sau bilete de avion s-ar numara fostul premier roman Adrian Nastase, fostul secretar general al guvernului Viorel Hrebenciuc, fostul ministru al Economiei Mircea Cosea, Teodor Melescanu, precum si Iosif Boda, fost consilier prezidential si fost ambasador la Berna. Avem, asadar, prilejul sa rememoram unul dintre cele mai ample scandaluri de coruptie si deturnare de fonduri, in care omul de afaceri francez de origine romana se profileaza mai degraba ca un pion folosit abil de guvernanti fara scrupule intr-o operatiune de amploare, care avea drept scop deturnarea unor sume importante de bani din ajutoarele externe primite de Romania de la banci internationale. In orice tara normala scandalul, izbucnit in 2000, desi Costea era anchetat inca din 1998 si fusese pus sub urmarire penala de francezi inca din 1999, ar fi zdruncinat din temelii un sistem de-a dreptul infractional si ar fi dus la decimarea elitei politice a momentului. Este inutil sa precizam c