Stirea ca PRM va contribui la formarea unui nou grup politic in Parlamentul European - pe care presa occidentala nu s-a ferit sa il numeasca extremist de dreapta - a facut ceva vâlva. Acesta este cadoul nostru pentru Europa, a titrat un ziar. Noul grup arata o crestere a extremismului in Europa, au sarit unii. Cred ca temerile sunt exagerate. Mai intâi, de ce au vrut extremistii europeni un grup parlamentar? Pentru ca in Parlamentul European totul functioneaza pe Legea grupurilor politice. Rezolutiile se negociaza la sânge intre sefii de grupuri, dezbaterile deschise schimba rareori câte ceva. Cele doua grupuri mari - socialist si popular - fac legea, pentru ca, spre deosebire de parlamentele nationale, in PE se merge mai mult pe consens decât pe infruntare. Astfel incât, proiectele care nasc conflicte sunt negociate intre socialisti si populari pâna când ambele tabere cad de acord sau ambele sunt egal de nemultumite de forma finala. Uneori, al treilea grup, al liberalilor, devine important pentru ca poate inclina balanta daca primele doua chiar nu se inteleg. Dar asta se intâmpla rar si, in practica, grupul liberalilor are o forta slaba de negociere, desi cuprinde 106 membri. Având statut de independenti, extremistii nici nu erau bagati in seama pâna acum, un singur vot din cele 785 (câti membri are PE) nu inseamna nimic. Acum vor putea negocia ca grup. Dar, in practica, puterea lor de negociere va ramâne foarte slaba. Grupul lor de 20 de parlamentari e mic si, oricum, nefrecventabil. E foarte interesant sa vedem cât va dura. Nationalistii extremisti din diverse tari nu au prea multe lucruri in comun, cu exceptia frustrarii. In fond, extremistii francezi cu cei germani se cam dispretuiesc reciproc, iar extremistii britanici ii dispretuiesc pe toti ceilalti europeni. Intrebata despre noul grup, Daniela Buruiana s-a trezit sa spuna: „Noi nu suntem un pericol, pericolu